luni, 12 mai, 2025
  • Automatizări
  • Detergenţi
  • Fier forjat Iași
  • Reparaţii mașini de spălat
  • Studii GEO
e-Iasi.ro
  • Acasă
  • Auto
  • Afaceri
  • Casă şi Grădină
  • Evenimente
  • Recomandări
  • Sănătate
  • Modă
  • Ştiri
    • Economic
    • Locale
    • Sport
  • Timp liber
  • Turism
  • Login
No Result
View All Result
e-Iasi.ro
Acasă Sănătate

6 metode eficiente de contracepție. Când și cum sunt recomandate?

De Iulian S.
03/03/2023
În Sănătate
0
6 metode eficiente de contracepție. Când și cum sunt recomandate?
0
DISTRIBUIRI
20
VIZUALIZĂRI
Distribuie pe Facebook

Dorești să te bucuri de o viață sexuală împlinită, dar nu e momentul potrivit să devii părinte? O bună cunoaștere a metodelor contraceptive disponibile pe piață nu poate înlocui sfatul medicului, dar cu siguranță te poate ajuta să porți o discuție informată cu acesta! 

Metode contraceptive disponibile

Există numeroase metode contraceptive, pe care progresele medicinei le pun la dispoziția cuplurilor care nu își doresc copii. Modul de acțiune poate diferi mult de la o metodă la alta, de aceea este de preferat să hotărăști, împreună cu medicul, varianta de contracepție care ți se potrivește cel mai bine ție și care poate fi diferită de soluțiile alese de prietene sau cunoștințe. 

Articole din aceeaşi categorie

Leziunile traumatice cerebrale pot avea un impact semnificativ asupra funcțiilor fizice, cognitive și emoționale ale unei persoane. Recuperarea după un astfel de traumatism poate fi o provocare complexă, însă tehnicile de reabilitare neurologică moderne oferă pacienților șanse semnificative de recuperare. Aceste tehnici sunt esențiale nu doar pentru a ajuta pacienții să își recapete funcțiile pierdute, dar și pentru a îmbunătăți calitatea vieții acestora pe termen lung. În acest articol, vom explora câteva dintre cele mai eficiente tehnici de reabilitare neurologică utilizate pentru pacienții cu leziuni traumatice cerebrale. 1. Kinetoterapia Kinetoterapia, adesea numită și terapia prin mișcare, este o componentă vitală a procesului de reabilitare a pacienților care au suferit leziuni traumatice cerebrale. Aceasta metoda terapeutică integrează o gamă largă de exerciții fizice și tehnici de mișcare, concepute special pentru a ajuta pacienții să își recâștige mobilitatea, să îmbunătățească coordonarea și să restabilească funcțiile motorii afectate.[1][2] Exercițiile de kinetoterapie sunt adaptate în funcție de stadiul de recuperare al pacientului și de severitatea leziunii. Prin antrenamente progresive, pacientul poate regăsi treptat independența, putând să se ocupe din nou de activitățile cotidiene. Kinetoterapeuții pot aplica tehnici speciale pentru a îmbunătăți mobilitatea articulațiilor și a reduce durerea sau disconfortul provocat de spasticitate sau rigiditate musculară.[1][2] 2. Electroterapia Electroterapia implică utilizarea curenților electrici de diferite frecvente și intensități pentru a stimula nervii și mușchii. Aceste curente pot fi aplicate prin electrozi plasați pe piele, iar obiectivul principal al electroterapiei este de a provoca răspunsuri fiziologice în organism, cum ar fi contracțiile musculare sau stimularea nervilor pentru a transmite semnale către creier.[1][2][3] Există numeroase tipuri de electroterapie care pot fi utilizate în tratamentele de reabilitare, fiecare având indicații specifice. Printre cele mai comune tehnici de electroterapie folosite în reabilitarea pacienților cu leziuni cerebrale se numără stimularea electrică funcțională. Aceasta metodă presupune aplicarea unor curenți electrici pe mușchi pentru a stimula mișcarea și pentru a ajuta pacienții să își restabilească funcțiile motorii.[1][2][3] 3. Injectarea de toxină botulinică Toxina botulinică este o proteină neurotoxică produsă de bacteria Clostridium botulinum. Când este injectată într-o cantitate mică și controlată, toxina botulinică blochează temporar semnalele nervoase către mușchi, inducând astfel o relaxare musculară. Toxina botulinică în neurologie este folosită adesea pentru tratamentul spasticității și pentru a preveni contracturile musculare.[4] Spasticitatea, caracterizată prin rigiditate musculară și contracții involuntare, poate limita mișcările și cauza dureri. Această condiție apare atunci când anumite zone ale creierului sau măduvei spinării sunt afectate și semnalele nervoase care controlează mușchii nu mai sunt transmise corect. Injectarea de toxină botulinică ajută la controlul acestei spasticități, permițând mușchilor să se relaxeze și să funcționeze mai normal.[4] 4. Terapia ocupațională Terapia ocupațională joacă un rol vital în recuperarea persoanelor care au suferit leziuni traumatice cerebrale. Leziunile traumatice cerebrale pot afecta multiple funcții ale corpului, inclusiv mobilitatea, percepția senzorială, memoria, abilitatea de a vorbi și de a interacționa cu alții. Terapia ocupațională ajută pacienții să își restabilească sau să îmbunătățească aceste funcții, permițându-le să își redobândească independența și să participe activ la viața de zi cu zi.[5] Terapeuții ocupaționali evaluează abilitățile fizice, cognitive și emoționale ale pacientului și creează planuri de tratament personalizate care să abordeze nevoile acestuia. De asemenea, terapia ocupațională poate implica utilizarea de dispozitive adaptative sau tehnici pentru a face aceste activități mai accesibile pacienților cu funcții afectate.[5] Recuperarea după o leziune traumatică cerebrală poate fi un drum lung și dificil, dar tehnicile de reabilitare neurologică moderne oferă pacienților oportunități reale de a-și recăpăta funcțiile pierdute și de a îmbunătăți calitatea vieții. Fiecare caz este însă unic și necesită un plan de reabilitare personalizat. Surse: Lippert, Julian, and Adrian G. Guggisberg. „Diagnostic and Therapeutic Approaches in Neurorehabilitation after Traumatic Brain Injury and Disorders of Consciousness”, Clinical and Translational Neuroscience, vol. 7, no. 3, 9 Aug. 2023, p. 21, www.mdpi.com/2514-183X/7/3/21, https://doi.org/10.3390/ctn7030021. Accesat la 3 Mar. 2025. Purvi Kaurani, et al. „Advances in Neurorehabilitation: Strategies and Outcomes for Traumatic Brain Injury Recovery”, Cureus, vol. 16, no. 6, 12 June 2024, p. e62242, pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC11244718/, https://doi.org/10.7759/cureus.62242. Accesat la 3 Mar. 2025. Milosevic, Matija, et al. „Cortical Re-Organization after Traumatic Brain Injury Elicited Using Functional Electrical Stimulation Therapy: A Case Report”, Frontiers in Neuroscience, vol. 15, 19 Aug. 2021, p. 693861, www.frontiersin.org/journals/neuroscience/articles/10.3389/fnins.2021.693861/full, https://doi.org/10.3389/fnins.2021.693861. Accesat la 3 Mar. 2025. Intiso, Domenico. „Therapeutic Use of Botulinum Toxin in Neurorehabilitation”, Journal of Toxicology, vol. 2012, 2012, pp. 1–12, pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC3172973/, https://doi.org/10.1155/2012/802893. Accesat la 3 Mar. 2025. Wheeler, Steven, et al. „Occupational Therapy Interventions for Adults with Traumatic Brain Injury”, American Journal of Occupational Therapy, vol. 71, no. 3, 30 Mar. 2017, p. 7103395010p1, https://doi.org/10.5014/ajot.2017.713005. Accesat la 3 Mar. 2025.

Top 4 tehnici de reabilitare neurologică pentru pacienții cu leziuni traumatice cerebrale

15/04/2025
Importanța fizioterapiei în scleroza multiplă: Ghid pentru pacienți

Importanța fizioterapiei în scleroza multiplă: Ghid pentru pacienți

14/11/2024
  • Dispozitivele intrauterine sunt mai bine cunoscute sub denumirea de sterilet (de cupru sau cu progesteron);
  • Contraceptivele hormonale li se adresează exclusiv femeilor și sunt reprezentate de pilula contraceptivă, inelul vaginal, injecțiile hormonale, implanturile hormonale;
  • Metodele contraceptive de barieră li se pot adresa atât bărbaților, cât și femeilor și sunt reprezentate de: prezervativ, diafragmă, bureți vaginali, geluri, spume, ovule și pelicule cu spermicide;
  • Contracepția de urgență, reprezentată de pilula de a doua zi;
  • Contracepția definitivă la femei: ligatura trompelor uterine;
  • Contracepția definitivă la bărbați: vasectomia [1]. 
  1. Dispozitivele intrauterine

Dispozitivele intrauterine (steriletele) sunt disponibile în varianta cu fir de cupru, respectiv hormonală. Durata de acțiune este de până la 5 ani, eficiența variază între 97 – 99%, dar această soluție nu le este recomandată femeilor care nu au devenit, încă, mame [2].

Steriletul cu fir de cupru nu are efecte secundare hormonale, nu interacționează cu nici un alt tip de tratament și este varianta preferată atunci când vine vorba despre pacientele clinic sănătoase. În cazul în care nu este bine tolerat, steriletul cu fir de cupru se înlocuiește cu steriletul hormonal. 

Utilizarea steriletului se asociază unui risc ușor crescut de sarcină extrauterină [3].

  1. Metode contraceptive hormonale

Contracepția hormonală se bazează pe efectele principalilor hormoni sexuali feminini – estrogen și progesteron – asupra organismului femeii. Există mai multe variante de contracepție hormonală:

  • Pilula combinată este un contraceptiv pe bază de estrogen și progesteron sintetic;
  • Pilula monohormonală se bazează pe eficiența progestogenului și este singura variantă contraceptivă hormonală admisă în perioada alăptării;
  • Inelul vaginal se bazează pe efectele estrogenilor și progesteronului; în ceea ce privește eficiența, se pare că 9% dintre femei rămân gravide când utilizează inelul vaginal pe o perioadă de un an [4];
  • Plasturele hormonal are o eficiență de până la 99.7% dacă este utilizat corect, ceea ce presupune înlocuirea sa săptămânală;
  • Contraceptivul injectabil poate fi monohormonal sau combinat și se poate administra, în funcție de produs, lunar sau o dată la 3 luni;
  • Implantul hormonal subdermic conțin un progestogen cu eliberare lentă și este eficient timp de 5 ani [3]. 
  1. Contraceptivele de barieră

Eficiența contraceptivelor de barieră depinde în mare măsură de modul în care sunt utilizate.

  • Prezervativul este singura metodă contraceptivă care protejează împotriva bolilor cu transmitere sexuală. În ceea ce privește eficiența sa în prevenirea sarcinii, ea este estimată la 98%;
  • Spermicidele sunt disponibile în mai multe forme de prezentare: creme, geluri, ovule etc. Din cauză că eficiența lor variază între 60 – 80% ele ar trebui utilizate în combinație cu altă metodă contraceptivă;
  • Diafragma este o membrană care acoperă colul uterin și împiedică avansarea spermatozoizilor prin acesta. Eficiența sa este de 85%, conform statisticilor [5]. 
  1. Contracepția de urgență

Bine cunoscută în rândul populației ca pastila de a doua zi, contracepția de urgență se bazează pe un conținut mare de estrogen și progesteron, motiv pentru care se recomandă administrarea de cel mult 2 ori pe an.  Contracepția de urgență este eficientă în termen de 12 – 72 ore de la contactul sexual neprotejat, cu mențiunea că eficiența sa scade odată cu trecerea timpului: 95% în primele 24 ore, 89% după 72 ore [3]. 

  1. Ligatura trompelor uterine

Este o metodă de contracepție definitivă, ireversibilă, la care apelează, în general, femeile după mai multe sarcini și care se efectuează chirurgical, de obicei în timpul unei cezariene. 

Ligatura trompelor uterine poate fi efectuată și ulterior nașterilor naturale, printr-o intervenție laparoscopică minim invazivă [5]. 

  1. Vasectomia 

Vasectomia este o metodă contraceptivă definitivă, cu o rată de succes de 99%, care determină sterilitate prin blocarea canalelor care transportă spermatozoizii de la testicule la prostată. Este o opțiune la care apelează cuplurile stabile, care nu își mai doresc copii [3]. 

Consultarea medicului este esențială, indiferent de metoda contraceptivă pe care o alegi. Doar acesta este în măsură să îți recomande varianta care ți se potrivește cel mai bine, în funcție de antecedentele tale medicale și de eventualii factori de risc, de stilul tău de viață, de vârstă și de situația familială. Deși e o decizie personală, în cele din urmă, specialistul are cunoștințele și obiectivitatea de care ai nevoie pentru o informare corectă. 

Bibliografie:

  1. https://www.nhs.uk/conditions/contraception/ afisat la 29.08.2022;
  2. https://www.who.int/news-room/fact-sheets/detail/family-planning-contraception afisat la 29.08.2022;
  3. https://www.familyplanning.org.nz/advice/contraception/contraception-methods afisat la 29.08.2022;
  4. https://www.cdc.gov/reproductivehealth/contraception/index.htm afisat la 29.08.2022;
  5. https://medlineplus.gov/birthcontrol.html afisat la 29.08.2022.
Facebook Comments
Taguri: contraceptiecontraceptie iasicontraceptivecontraceptive iasi
Articolul Anterior

Sfaturi pentru a-ți alege corect forma ramelor ochelarilor de vedere

Următorul Articol

Greșeli de evitat în momentul alegerii mărturiilor pentru nuntă

Următorul Articol
Greșeli de evitat în momentul alegerii mărturiilor pentru nuntă

Greșeli de evitat în momentul alegerii mărturiilor pentru nuntă

ŞTIRI RECOMANDATE

Ce ar trebui să ofere un azil de bătrâni?

Ce ar trebui să ofere un azil de bătrâni?

2 ani ago
Cum să achiziționezi o mașină second-hand prin intermediul licitațiilor auto în Iași?

Cum să achiziționezi o mașină second-hand prin intermediul licitațiilor auto în Iași?

1 an ago
10 reguli de respectat dacă lucrezi pe șantier

10 reguli de respectat dacă lucrezi pe șantier

3 ani ago
Alex Design productie publicitara Iasi

Producție publicitară pentru succesul afacerii tale

6 ani ago

NAVIGHEAZĂ DUPĂ CATEGORII

  • Afaceri
  • Auto
  • Casă şi Grădină
  • Construcții
  • Economic
  • Evenimente
  • Imobiliare
  • Locale
  • Modă
  • Recomandări
  • Sănătate
  • Sport
  • Ştiri
  • Timp liber
  • Transporturi
  • Turism

ULTIMELE ARTICOLE

Leziunile traumatice cerebrale pot avea un impact semnificativ asupra funcțiilor fizice, cognitive și emoționale ale unei persoane. Recuperarea după un astfel de traumatism poate fi o provocare complexă, însă tehnicile de reabilitare neurologică moderne oferă pacienților șanse semnificative de recuperare. Aceste tehnici sunt esențiale nu doar pentru a ajuta pacienții să își recapete funcțiile pierdute, dar și pentru a îmbunătăți calitatea vieții acestora pe termen lung. În acest articol, vom explora câteva dintre cele mai eficiente tehnici de reabilitare neurologică utilizate pentru pacienții cu leziuni traumatice cerebrale. 1. Kinetoterapia Kinetoterapia, adesea numită și terapia prin mișcare, este o componentă vitală a procesului de reabilitare a pacienților care au suferit leziuni traumatice cerebrale. Aceasta metoda terapeutică integrează o gamă largă de exerciții fizice și tehnici de mișcare, concepute special pentru a ajuta pacienții să își recâștige mobilitatea, să îmbunătățească coordonarea și să restabilească funcțiile motorii afectate.[1][2] Exercițiile de kinetoterapie sunt adaptate în funcție de stadiul de recuperare al pacientului și de severitatea leziunii. Prin antrenamente progresive, pacientul poate regăsi treptat independența, putând să se ocupe din nou de activitățile cotidiene. Kinetoterapeuții pot aplica tehnici speciale pentru a îmbunătăți mobilitatea articulațiilor și a reduce durerea sau disconfortul provocat de spasticitate sau rigiditate musculară.[1][2] 2. Electroterapia Electroterapia implică utilizarea curenților electrici de diferite frecvente și intensități pentru a stimula nervii și mușchii. Aceste curente pot fi aplicate prin electrozi plasați pe piele, iar obiectivul principal al electroterapiei este de a provoca răspunsuri fiziologice în organism, cum ar fi contracțiile musculare sau stimularea nervilor pentru a transmite semnale către creier.[1][2][3] Există numeroase tipuri de electroterapie care pot fi utilizate în tratamentele de reabilitare, fiecare având indicații specifice. Printre cele mai comune tehnici de electroterapie folosite în reabilitarea pacienților cu leziuni cerebrale se numără stimularea electrică funcțională. Aceasta metodă presupune aplicarea unor curenți electrici pe mușchi pentru a stimula mișcarea și pentru a ajuta pacienții să își restabilească funcțiile motorii.[1][2][3] 3. Injectarea de toxină botulinică Toxina botulinică este o proteină neurotoxică produsă de bacteria Clostridium botulinum. Când este injectată într-o cantitate mică și controlată, toxina botulinică blochează temporar semnalele nervoase către mușchi, inducând astfel o relaxare musculară. Toxina botulinică în neurologie este folosită adesea pentru tratamentul spasticității și pentru a preveni contracturile musculare.[4] Spasticitatea, caracterizată prin rigiditate musculară și contracții involuntare, poate limita mișcările și cauza dureri. Această condiție apare atunci când anumite zone ale creierului sau măduvei spinării sunt afectate și semnalele nervoase care controlează mușchii nu mai sunt transmise corect. Injectarea de toxină botulinică ajută la controlul acestei spasticități, permițând mușchilor să se relaxeze și să funcționeze mai normal.[4] 4. Terapia ocupațională Terapia ocupațională joacă un rol vital în recuperarea persoanelor care au suferit leziuni traumatice cerebrale. Leziunile traumatice cerebrale pot afecta multiple funcții ale corpului, inclusiv mobilitatea, percepția senzorială, memoria, abilitatea de a vorbi și de a interacționa cu alții. Terapia ocupațională ajută pacienții să își restabilească sau să îmbunătățească aceste funcții, permițându-le să își redobândească independența și să participe activ la viața de zi cu zi.[5] Terapeuții ocupaționali evaluează abilitățile fizice, cognitive și emoționale ale pacientului și creează planuri de tratament personalizate care să abordeze nevoile acestuia. De asemenea, terapia ocupațională poate implica utilizarea de dispozitive adaptative sau tehnici pentru a face aceste activități mai accesibile pacienților cu funcții afectate.[5] Recuperarea după o leziune traumatică cerebrală poate fi un drum lung și dificil, dar tehnicile de reabilitare neurologică moderne oferă pacienților oportunități reale de a-și recăpăta funcțiile pierdute și de a îmbunătăți calitatea vieții. Fiecare caz este însă unic și necesită un plan de reabilitare personalizat. Surse: Lippert, Julian, and Adrian G. Guggisberg. „Diagnostic and Therapeutic Approaches in Neurorehabilitation after Traumatic Brain Injury and Disorders of Consciousness”, Clinical and Translational Neuroscience, vol. 7, no. 3, 9 Aug. 2023, p. 21, www.mdpi.com/2514-183X/7/3/21, https://doi.org/10.3390/ctn7030021. Accesat la 3 Mar. 2025. Purvi Kaurani, et al. „Advances in Neurorehabilitation: Strategies and Outcomes for Traumatic Brain Injury Recovery”, Cureus, vol. 16, no. 6, 12 June 2024, p. e62242, pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC11244718/, https://doi.org/10.7759/cureus.62242. Accesat la 3 Mar. 2025. Milosevic, Matija, et al. „Cortical Re-Organization after Traumatic Brain Injury Elicited Using Functional Electrical Stimulation Therapy: A Case Report”, Frontiers in Neuroscience, vol. 15, 19 Aug. 2021, p. 693861, www.frontiersin.org/journals/neuroscience/articles/10.3389/fnins.2021.693861/full, https://doi.org/10.3389/fnins.2021.693861. Accesat la 3 Mar. 2025. Intiso, Domenico. „Therapeutic Use of Botulinum Toxin in Neurorehabilitation”, Journal of Toxicology, vol. 2012, 2012, pp. 1–12, pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC3172973/, https://doi.org/10.1155/2012/802893. Accesat la 3 Mar. 2025. Wheeler, Steven, et al. „Occupational Therapy Interventions for Adults with Traumatic Brain Injury”, American Journal of Occupational Therapy, vol. 71, no. 3, 30 Mar. 2017, p. 7103395010p1, https://doi.org/10.5014/ajot.2017.713005. Accesat la 3 Mar. 2025.

Top 4 tehnici de reabilitare neurologică pentru pacienții cu leziuni traumatice cerebrale

15/04/2025
Sticla printată în bucătărie - o inovaţie spectaculoasă

Sticla printată în bucătărie – o inovaţie spectaculoasă

09/04/2025
15 curiozități interesante despre orașul Iași

15 curiozități interesante despre orașul Iași

03/04/2025
Furnizor serios de panouri fotovoltaice în Iaşi prin programul Casa Verde

Furnizor serios de panouri fotovoltaice în Iaşi prin programul Casa Verde

31/03/2025
5 motive pentru care ai nevoie de un clește pentru dezizolat în trusa ta

5 motive pentru care ai nevoie de un clește pentru dezizolat în trusa ta

12/02/2025

CELE MAI CITITE

  • Baloane cu heliu

    Cea mai buna varianta de a-ti umfla baloanele

    0 distribuiri
    Distribuie 0 Tweet 0
  • Pepiniera Green Time furnizează o gamă variată de arbuști, conifere, plante decorative și pomi fructiferi

    2 distribuiri
    Distribuie 2 Tweet 0
  • Construcţii case ecologice pe structură din lemn la cheie

    21 distribuiri
    Distribuie 21 Tweet 0
  • Ofertă specială de preț Lichidare de STOC brichete rumeguș

    0 distribuiri
    Distribuie 0 Tweet 0
  • Prof. Univ. Dr. Norina Forna invită studenții la dezbatere pe tema Rezidențiatului

    0 distribuiri
    Distribuie 0 Tweet 0

Urmăreşte-ne

Categorii

  • Afaceri
  • Auto
  • Casă şi Grădină
  • Construcții
  • Economic
  • Evenimente
  • Imobiliare
  • Locale
  • Modă
  • Recomandări
  • Sănătate
  • Sport
  • Ştiri
  • Timp liber
  • Transporturi
  • Turism

Ultimele ştiri

Leziunile traumatice cerebrale pot avea un impact semnificativ asupra funcțiilor fizice, cognitive și emoționale ale unei persoane. Recuperarea după un astfel de traumatism poate fi o provocare complexă, însă tehnicile de reabilitare neurologică moderne oferă pacienților șanse semnificative de recuperare. Aceste tehnici sunt esențiale nu doar pentru a ajuta pacienții să își recapete funcțiile pierdute, dar și pentru a îmbunătăți calitatea vieții acestora pe termen lung. În acest articol, vom explora câteva dintre cele mai eficiente tehnici de reabilitare neurologică utilizate pentru pacienții cu leziuni traumatice cerebrale. 1. Kinetoterapia Kinetoterapia, adesea numită și terapia prin mișcare, este o componentă vitală a procesului de reabilitare a pacienților care au suferit leziuni traumatice cerebrale. Aceasta metoda terapeutică integrează o gamă largă de exerciții fizice și tehnici de mișcare, concepute special pentru a ajuta pacienții să își recâștige mobilitatea, să îmbunătățească coordonarea și să restabilească funcțiile motorii afectate.[1][2] Exercițiile de kinetoterapie sunt adaptate în funcție de stadiul de recuperare al pacientului și de severitatea leziunii. Prin antrenamente progresive, pacientul poate regăsi treptat independența, putând să se ocupe din nou de activitățile cotidiene. Kinetoterapeuții pot aplica tehnici speciale pentru a îmbunătăți mobilitatea articulațiilor și a reduce durerea sau disconfortul provocat de spasticitate sau rigiditate musculară.[1][2] 2. Electroterapia Electroterapia implică utilizarea curenților electrici de diferite frecvente și intensități pentru a stimula nervii și mușchii. Aceste curente pot fi aplicate prin electrozi plasați pe piele, iar obiectivul principal al electroterapiei este de a provoca răspunsuri fiziologice în organism, cum ar fi contracțiile musculare sau stimularea nervilor pentru a transmite semnale către creier.[1][2][3] Există numeroase tipuri de electroterapie care pot fi utilizate în tratamentele de reabilitare, fiecare având indicații specifice. Printre cele mai comune tehnici de electroterapie folosite în reabilitarea pacienților cu leziuni cerebrale se numără stimularea electrică funcțională. Aceasta metodă presupune aplicarea unor curenți electrici pe mușchi pentru a stimula mișcarea și pentru a ajuta pacienții să își restabilească funcțiile motorii.[1][2][3] 3. Injectarea de toxină botulinică Toxina botulinică este o proteină neurotoxică produsă de bacteria Clostridium botulinum. Când este injectată într-o cantitate mică și controlată, toxina botulinică blochează temporar semnalele nervoase către mușchi, inducând astfel o relaxare musculară. Toxina botulinică în neurologie este folosită adesea pentru tratamentul spasticității și pentru a preveni contracturile musculare.[4] Spasticitatea, caracterizată prin rigiditate musculară și contracții involuntare, poate limita mișcările și cauza dureri. Această condiție apare atunci când anumite zone ale creierului sau măduvei spinării sunt afectate și semnalele nervoase care controlează mușchii nu mai sunt transmise corect. Injectarea de toxină botulinică ajută la controlul acestei spasticități, permițând mușchilor să se relaxeze și să funcționeze mai normal.[4] 4. Terapia ocupațională Terapia ocupațională joacă un rol vital în recuperarea persoanelor care au suferit leziuni traumatice cerebrale. Leziunile traumatice cerebrale pot afecta multiple funcții ale corpului, inclusiv mobilitatea, percepția senzorială, memoria, abilitatea de a vorbi și de a interacționa cu alții. Terapia ocupațională ajută pacienții să își restabilească sau să îmbunătățească aceste funcții, permițându-le să își redobândească independența și să participe activ la viața de zi cu zi.[5] Terapeuții ocupaționali evaluează abilitățile fizice, cognitive și emoționale ale pacientului și creează planuri de tratament personalizate care să abordeze nevoile acestuia. De asemenea, terapia ocupațională poate implica utilizarea de dispozitive adaptative sau tehnici pentru a face aceste activități mai accesibile pacienților cu funcții afectate.[5] Recuperarea după o leziune traumatică cerebrală poate fi un drum lung și dificil, dar tehnicile de reabilitare neurologică moderne oferă pacienților oportunități reale de a-și recăpăta funcțiile pierdute și de a îmbunătăți calitatea vieții. Fiecare caz este însă unic și necesită un plan de reabilitare personalizat. Surse: Lippert, Julian, and Adrian G. Guggisberg. „Diagnostic and Therapeutic Approaches in Neurorehabilitation after Traumatic Brain Injury and Disorders of Consciousness”, Clinical and Translational Neuroscience, vol. 7, no. 3, 9 Aug. 2023, p. 21, www.mdpi.com/2514-183X/7/3/21, https://doi.org/10.3390/ctn7030021. Accesat la 3 Mar. 2025. Purvi Kaurani, et al. „Advances in Neurorehabilitation: Strategies and Outcomes for Traumatic Brain Injury Recovery”, Cureus, vol. 16, no. 6, 12 June 2024, p. e62242, pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC11244718/, https://doi.org/10.7759/cureus.62242. Accesat la 3 Mar. 2025. Milosevic, Matija, et al. „Cortical Re-Organization after Traumatic Brain Injury Elicited Using Functional Electrical Stimulation Therapy: A Case Report”, Frontiers in Neuroscience, vol. 15, 19 Aug. 2021, p. 693861, www.frontiersin.org/journals/neuroscience/articles/10.3389/fnins.2021.693861/full, https://doi.org/10.3389/fnins.2021.693861. Accesat la 3 Mar. 2025. Intiso, Domenico. „Therapeutic Use of Botulinum Toxin in Neurorehabilitation”, Journal of Toxicology, vol. 2012, 2012, pp. 1–12, pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC3172973/, https://doi.org/10.1155/2012/802893. Accesat la 3 Mar. 2025. Wheeler, Steven, et al. „Occupational Therapy Interventions for Adults with Traumatic Brain Injury”, American Journal of Occupational Therapy, vol. 71, no. 3, 30 Mar. 2017, p. 7103395010p1, https://doi.org/10.5014/ajot.2017.713005. Accesat la 3 Mar. 2025.

Top 4 tehnici de reabilitare neurologică pentru pacienții cu leziuni traumatice cerebrale

15/04/2025
Sticla printată în bucătărie - o inovaţie spectaculoasă

Sticla printată în bucătărie – o inovaţie spectaculoasă

09/04/2025
  • Politica de confidenţialitate
  • Politica Cookie
  • contact@e-iasi.ro

© 2018 e-Iaşi.ro - Portal de ştiri şi afaceri din Iaşi

Welcome Back!

Login to your account below

Forgotten Password?

Retrieve your password

Please enter your username or email address to reset your password.

Log In
No Result
View All Result
  • Home
  • Ştiri
  • Afaceri
  • Evenimente
  • Sport
  • Recomandări
  • Locale

© 2018 e-Iaşi.ro - Portal de ştiri şi afaceri din Iaşi