În ciuda prețului mai mic la care sunt listate aceste locuințe, cei mai mulți agenți imobiliari se confruntă cu multe preconcepții în privința apartamentelor situate la parterul și ultimul etaj al unui imobil. Evaluatorii estimează că aceste proprietăți rămân pe piață cu cel puțin două luni mai mult decât cele situate la niveluri intermediare, cu toate că oferă câteva avantaje de luat în seamă. Dacă nu ai reușit să te decizi la ce etaj dorești să locuiești și iei în considerare unul dintre aceste două niveluri, mai jos găsești avantajele pe care le oferă fiecare.
Avantajele pe care trebuie să le cunoști despre apartamentele de la parter și ultimul etaj:
![Leziunile traumatice cerebrale pot avea un impact semnificativ asupra funcțiilor fizice, cognitive și emoționale ale unei persoane. Recuperarea după un astfel de traumatism poate fi o provocare complexă, însă tehnicile de reabilitare neurologică moderne oferă pacienților șanse semnificative de recuperare. Aceste tehnici sunt esențiale nu doar pentru a ajuta pacienții să își recapete funcțiile pierdute, dar și pentru a îmbunătăți calitatea vieții acestora pe termen lung. În acest articol, vom explora câteva dintre cele mai eficiente tehnici de reabilitare neurologică utilizate pentru pacienții cu leziuni traumatice cerebrale. 1. Kinetoterapia Kinetoterapia, adesea numită și terapia prin mișcare, este o componentă vitală a procesului de reabilitare a pacienților care au suferit leziuni traumatice cerebrale. Aceasta metoda terapeutică integrează o gamă largă de exerciții fizice și tehnici de mișcare, concepute special pentru a ajuta pacienții să își recâștige mobilitatea, să îmbunătățească coordonarea și să restabilească funcțiile motorii afectate.[1][2] Exercițiile de kinetoterapie sunt adaptate în funcție de stadiul de recuperare al pacientului și de severitatea leziunii. Prin antrenamente progresive, pacientul poate regăsi treptat independența, putând să se ocupe din nou de activitățile cotidiene. Kinetoterapeuții pot aplica tehnici speciale pentru a îmbunătăți mobilitatea articulațiilor și a reduce durerea sau disconfortul provocat de spasticitate sau rigiditate musculară.[1][2] 2. Electroterapia Electroterapia implică utilizarea curenților electrici de diferite frecvente și intensități pentru a stimula nervii și mușchii. Aceste curente pot fi aplicate prin electrozi plasați pe piele, iar obiectivul principal al electroterapiei este de a provoca răspunsuri fiziologice în organism, cum ar fi contracțiile musculare sau stimularea nervilor pentru a transmite semnale către creier.[1][2][3] Există numeroase tipuri de electroterapie care pot fi utilizate în tratamentele de reabilitare, fiecare având indicații specifice. Printre cele mai comune tehnici de electroterapie folosite în reabilitarea pacienților cu leziuni cerebrale se numără stimularea electrică funcțională. Aceasta metodă presupune aplicarea unor curenți electrici pe mușchi pentru a stimula mișcarea și pentru a ajuta pacienții să își restabilească funcțiile motorii.[1][2][3] 3. Injectarea de toxină botulinică Toxina botulinică este o proteină neurotoxică produsă de bacteria Clostridium botulinum. Când este injectată într-o cantitate mică și controlată, toxina botulinică blochează temporar semnalele nervoase către mușchi, inducând astfel o relaxare musculară. Toxina botulinică în neurologie este folosită adesea pentru tratamentul spasticității și pentru a preveni contracturile musculare.[4] Spasticitatea, caracterizată prin rigiditate musculară și contracții involuntare, poate limita mișcările și cauza dureri. Această condiție apare atunci când anumite zone ale creierului sau măduvei spinării sunt afectate și semnalele nervoase care controlează mușchii nu mai sunt transmise corect. Injectarea de toxină botulinică ajută la controlul acestei spasticități, permițând mușchilor să se relaxeze și să funcționeze mai normal.[4] 4. Terapia ocupațională Terapia ocupațională joacă un rol vital în recuperarea persoanelor care au suferit leziuni traumatice cerebrale. Leziunile traumatice cerebrale pot afecta multiple funcții ale corpului, inclusiv mobilitatea, percepția senzorială, memoria, abilitatea de a vorbi și de a interacționa cu alții. Terapia ocupațională ajută pacienții să își restabilească sau să îmbunătățească aceste funcții, permițându-le să își redobândească independența și să participe activ la viața de zi cu zi.[5] Terapeuții ocupaționali evaluează abilitățile fizice, cognitive și emoționale ale pacientului și creează planuri de tratament personalizate care să abordeze nevoile acestuia. De asemenea, terapia ocupațională poate implica utilizarea de dispozitive adaptative sau tehnici pentru a face aceste activități mai accesibile pacienților cu funcții afectate.[5] Recuperarea după o leziune traumatică cerebrală poate fi un drum lung și dificil, dar tehnicile de reabilitare neurologică moderne oferă pacienților oportunități reale de a-și recăpăta funcțiile pierdute și de a îmbunătăți calitatea vieții. Fiecare caz este însă unic și necesită un plan de reabilitare personalizat. Surse: Lippert, Julian, and Adrian G. Guggisberg. „Diagnostic and Therapeutic Approaches in Neurorehabilitation after Traumatic Brain Injury and Disorders of Consciousness”, Clinical and Translational Neuroscience, vol. 7, no. 3, 9 Aug. 2023, p. 21, www.mdpi.com/2514-183X/7/3/21, https://doi.org/10.3390/ctn7030021. Accesat la 3 Mar. 2025. Purvi Kaurani, et al. „Advances in Neurorehabilitation: Strategies and Outcomes for Traumatic Brain Injury Recovery”, Cureus, vol. 16, no. 6, 12 June 2024, p. e62242, pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC11244718/, https://doi.org/10.7759/cureus.62242. Accesat la 3 Mar. 2025. Milosevic, Matija, et al. „Cortical Re-Organization after Traumatic Brain Injury Elicited Using Functional Electrical Stimulation Therapy: A Case Report”, Frontiers in Neuroscience, vol. 15, 19 Aug. 2021, p. 693861, www.frontiersin.org/journals/neuroscience/articles/10.3389/fnins.2021.693861/full, https://doi.org/10.3389/fnins.2021.693861. Accesat la 3 Mar. 2025. Intiso, Domenico. „Therapeutic Use of Botulinum Toxin in Neurorehabilitation”, Journal of Toxicology, vol. 2012, 2012, pp. 1–12, pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC3172973/, https://doi.org/10.1155/2012/802893. Accesat la 3 Mar. 2025. Wheeler, Steven, et al. „Occupational Therapy Interventions for Adults with Traumatic Brain Injury”, American Journal of Occupational Therapy, vol. 71, no. 3, 30 Mar. 2017, p. 7103395010p1, https://doi.org/10.5014/ajot.2017.713005. Accesat la 3 Mar. 2025.](https://www.e-iasi.ro/wp-content/uploads/2025/04/Top-4-tehnici-de-reabilitare-neurologica-pentru-pacientii-cu-leziuni-traumatice-cerebrale-120x86.jpeg)
În vreme ce există atât de multe motive practice pentru a alege un apartament la parter, cei mai mulți cumpărători sunt de părere că acesta vine la pachet cu posibile probleme legate de siguranță. În realitate, o casa poate fi păzită cu ușurință, indiferent de etajul la care se află. Există o mulțime de soluții pentru a-ți proteja locuința, inclusiv camere video, alarme sau încuietori inteligente, care trimit notificări pe smartphone atunci când sunt forțate.
Trecând peste acest aspect, poți avea mai multe facilități dacă nu alegi un apartament la etaj intermediar. Fiindcă cererea este mică, unii investitori încearcă să îi atragă pe potențialii clienți adăugând fel și fel de modificări pe care, cel mai probabil, nu le vei găsi la celelalte imobile. Poate fi vorba despre încălzire în podea, dublă termoizolație, uși mai sigure etc.
Un alt avantaj este că nu trebuie să te îngrijorezi în privința zgomotului pe care îl faci când pășești, muți mobilierul sau copiii tăi aleargă. În schimb, în cazul apartamentelor situate la ultimul etaj, situația este și mai roz. Fiindcă nimeni nu locuiește deasupra, nici vorbă că liniștea ta va fi perturbată de sunetele produse de mașina de spălat a vecinilor, apa care curge la robinet sau de inundații. În plus, cel mai adesea, zgomotul traficului, care înnebunește locuitorii orașului, își pierde din intensitate sau nu ajunge până la apartamentele de la ultimul etaj. Mai mult, dăunătorii, precum țânțarii, nu zboară la acea altitudine în căutare de victime.
Cel mai mare beneficiu de a locui într-un apartament situat la parterul unui bloc sau casă are legătură cu posibilitatea de a te bucura de un spațiu verde aflat chiar la câțiva pași de fereastra ta. Un astfel de apartament cu propria terasă este ideal pentru o familie cu copii, care au nevoie de un loc generos de joacă, pentru vârstnicii care își doresc o grădină sau pentru cei mai creativi, care își pot muta atelierele de lucru în aer liber.
Același avantaj îl oferă și un apartament aflat la ultimul etaj, fie că are sau nu terasă. În cazul variantei a doua, fiindcă acoperișul blocului reprezintă spațiu comun al tuturor locuitorilor, poți propune vecinilor amenajarea acestuia și, odată primit acordul, alege de aici mobilier pentru terasă și grădină, astfel încât petrecerea timpului acolo să se simtă ca o mică escapadă. Cu acces imediat la spațiul exterior, locuitul în apartamentele de la etajele din extremitățile blocului se simte, mai degrabă, ca trăind într-o casă tradițională din punct de vedere al accesului la un loc propriu în aer liber.
De asemenea, dacă ai animale de companie, cunoști deja faptul că acestora nu le plac neapărat scările, iar unii vecini nu sunt de acord să împartă liftul cu ele. Locuind într-un apartament la nivelul solului, vei avea acces rapid și ușor pentru plimbările prietenului tău patruped, iar o terasă împrejmuită este un bonus uriaș.
În ceea ce privește costurile utilităților pe timp de vară, locuitorii unui apartament de la parter vor fi mai avantajați. Fiind mai răcoros, automat factura la energia electrică va fi mai mică decât cea a unei proprietăți de la ultimul etaj, unde soarele bate în acoperiș, dacă acesta nu a fost izolat cum trebuie.
Sigur, în plus, apartamentele de la parter beneficiază de accesul în locuință mai ușor și este ideal pentru persoanele cărora le este teamă de înălțime. De asemenea, în cazul unei tragedii, locuitorii de la acest nivel vor fi primii evacuati.
Cu toate aceste avantaje, experții recomandă ca înainte de a lua o decizie cu privire la etajul ales, să te informezi temeinic despre materialele și modul în care a fost construit blocul, precum și să iei în calcul eventualele riscuri, dacă acesta este unul vechi.
