luni, 12 mai, 2025
  • Automatizări
  • Detergenţi
  • Fier forjat Iași
  • Reparaţii mașini de spălat
  • Studii GEO
e-Iasi.ro
  • Acasă
  • Auto
  • Afaceri
  • Casă şi Grădină
  • Evenimente
  • Recomandări
  • Sănătate
  • Modă
  • Ştiri
    • Economic
    • Locale
    • Sport
  • Timp liber
  • Turism
  • Login
No Result
View All Result
e-Iasi.ro
Acasă Sănătate

Helicobacter pylori: Cum se transmite infecția și ce boli poate provoca

De Iulian S.
20/03/2023
În Sănătate
0
Helicobacter pylori: Cum se transmite infecția și ce boli poate provoca
0
DISTRIBUIRI
25
VIZUALIZĂRI
Distribuie pe Facebook

Helicobacter pylori este o bacterie care se dezvoltă pe tractul digestiv, atacă în principal mucoasa stomacului și este foarte răspândită. Nu toate persoanele care dezvoltă această infecție bacteriană ajung să facă ulcer sau cancer gastric, dar foarte multe dezvoltă simptome de gastrită. Dacă nu se începe tratamentul adecvat, bacteria rămâne la nivelul stomacului, ceea ce poate provoca inflamații, stomacul fiind vulnerabil la stres, sare și alte substanțe. În acest articol îți spunem cum se transmite infecția cu Helicobacter pylori (H.pylori), ce complicații are, cum se poate trata și preveni.

Ce este infecția cu Helicobacter pylori

H. pylori este o bacterie care provoacă o infecție la nivelul stomacului și a duodenului (prima parte a intestinului subțire). Bacteria nu provoacă afecțiuni la majoritatea oamenilor, apare mai ales la copii și este mai frecventă în țările în curs de dezvoltare, la persoanele care trăiesc în zone aglomerate și cu salubritate precară (1).

Articole din aceeaşi categorie

Leziunile traumatice cerebrale pot avea un impact semnificativ asupra funcțiilor fizice, cognitive și emoționale ale unei persoane. Recuperarea după un astfel de traumatism poate fi o provocare complexă, însă tehnicile de reabilitare neurologică moderne oferă pacienților șanse semnificative de recuperare. Aceste tehnici sunt esențiale nu doar pentru a ajuta pacienții să își recapete funcțiile pierdute, dar și pentru a îmbunătăți calitatea vieții acestora pe termen lung. În acest articol, vom explora câteva dintre cele mai eficiente tehnici de reabilitare neurologică utilizate pentru pacienții cu leziuni traumatice cerebrale. 1. Kinetoterapia Kinetoterapia, adesea numită și terapia prin mișcare, este o componentă vitală a procesului de reabilitare a pacienților care au suferit leziuni traumatice cerebrale. Aceasta metoda terapeutică integrează o gamă largă de exerciții fizice și tehnici de mișcare, concepute special pentru a ajuta pacienții să își recâștige mobilitatea, să îmbunătățească coordonarea și să restabilească funcțiile motorii afectate.[1][2] Exercițiile de kinetoterapie sunt adaptate în funcție de stadiul de recuperare al pacientului și de severitatea leziunii. Prin antrenamente progresive, pacientul poate regăsi treptat independența, putând să se ocupe din nou de activitățile cotidiene. Kinetoterapeuții pot aplica tehnici speciale pentru a îmbunătăți mobilitatea articulațiilor și a reduce durerea sau disconfortul provocat de spasticitate sau rigiditate musculară.[1][2] 2. Electroterapia Electroterapia implică utilizarea curenților electrici de diferite frecvente și intensități pentru a stimula nervii și mușchii. Aceste curente pot fi aplicate prin electrozi plasați pe piele, iar obiectivul principal al electroterapiei este de a provoca răspunsuri fiziologice în organism, cum ar fi contracțiile musculare sau stimularea nervilor pentru a transmite semnale către creier.[1][2][3] Există numeroase tipuri de electroterapie care pot fi utilizate în tratamentele de reabilitare, fiecare având indicații specifice. Printre cele mai comune tehnici de electroterapie folosite în reabilitarea pacienților cu leziuni cerebrale se numără stimularea electrică funcțională. Aceasta metodă presupune aplicarea unor curenți electrici pe mușchi pentru a stimula mișcarea și pentru a ajuta pacienții să își restabilească funcțiile motorii.[1][2][3] 3. Injectarea de toxină botulinică Toxina botulinică este o proteină neurotoxică produsă de bacteria Clostridium botulinum. Când este injectată într-o cantitate mică și controlată, toxina botulinică blochează temporar semnalele nervoase către mușchi, inducând astfel o relaxare musculară. Toxina botulinică în neurologie este folosită adesea pentru tratamentul spasticității și pentru a preveni contracturile musculare.[4] Spasticitatea, caracterizată prin rigiditate musculară și contracții involuntare, poate limita mișcările și cauza dureri. Această condiție apare atunci când anumite zone ale creierului sau măduvei spinării sunt afectate și semnalele nervoase care controlează mușchii nu mai sunt transmise corect. Injectarea de toxină botulinică ajută la controlul acestei spasticități, permițând mușchilor să se relaxeze și să funcționeze mai normal.[4] 4. Terapia ocupațională Terapia ocupațională joacă un rol vital în recuperarea persoanelor care au suferit leziuni traumatice cerebrale. Leziunile traumatice cerebrale pot afecta multiple funcții ale corpului, inclusiv mobilitatea, percepția senzorială, memoria, abilitatea de a vorbi și de a interacționa cu alții. Terapia ocupațională ajută pacienții să își restabilească sau să îmbunătățească aceste funcții, permițându-le să își redobândească independența și să participe activ la viața de zi cu zi.[5] Terapeuții ocupaționali evaluează abilitățile fizice, cognitive și emoționale ale pacientului și creează planuri de tratament personalizate care să abordeze nevoile acestuia. De asemenea, terapia ocupațională poate implica utilizarea de dispozitive adaptative sau tehnici pentru a face aceste activități mai accesibile pacienților cu funcții afectate.[5] Recuperarea după o leziune traumatică cerebrală poate fi un drum lung și dificil, dar tehnicile de reabilitare neurologică moderne oferă pacienților oportunități reale de a-și recăpăta funcțiile pierdute și de a îmbunătăți calitatea vieții. Fiecare caz este însă unic și necesită un plan de reabilitare personalizat. Surse: Lippert, Julian, and Adrian G. Guggisberg. „Diagnostic and Therapeutic Approaches in Neurorehabilitation after Traumatic Brain Injury and Disorders of Consciousness”, Clinical and Translational Neuroscience, vol. 7, no. 3, 9 Aug. 2023, p. 21, www.mdpi.com/2514-183X/7/3/21, https://doi.org/10.3390/ctn7030021. Accesat la 3 Mar. 2025. Purvi Kaurani, et al. „Advances in Neurorehabilitation: Strategies and Outcomes for Traumatic Brain Injury Recovery”, Cureus, vol. 16, no. 6, 12 June 2024, p. e62242, pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC11244718/, https://doi.org/10.7759/cureus.62242. Accesat la 3 Mar. 2025. Milosevic, Matija, et al. „Cortical Re-Organization after Traumatic Brain Injury Elicited Using Functional Electrical Stimulation Therapy: A Case Report”, Frontiers in Neuroscience, vol. 15, 19 Aug. 2021, p. 693861, www.frontiersin.org/journals/neuroscience/articles/10.3389/fnins.2021.693861/full, https://doi.org/10.3389/fnins.2021.693861. Accesat la 3 Mar. 2025. Intiso, Domenico. „Therapeutic Use of Botulinum Toxin in Neurorehabilitation”, Journal of Toxicology, vol. 2012, 2012, pp. 1–12, pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC3172973/, https://doi.org/10.1155/2012/802893. Accesat la 3 Mar. 2025. Wheeler, Steven, et al. „Occupational Therapy Interventions for Adults with Traumatic Brain Injury”, American Journal of Occupational Therapy, vol. 71, no. 3, 30 Mar. 2017, p. 7103395010p1, https://doi.org/10.5014/ajot.2017.713005. Accesat la 3 Mar. 2025.

Top 4 tehnici de reabilitare neurologică pentru pacienții cu leziuni traumatice cerebrale

15/04/2025
Importanța fizioterapiei în scleroza multiplă: Ghid pentru pacienți

Importanța fizioterapiei în scleroza multiplă: Ghid pentru pacienți

14/11/2024

Transmiterea infecției 

În principal, bacteria atacă mucoasa care protejează stomacul. H. pylori produce o enzimă care face ca acizii stomacului să fie mai puțin eficienți (aceștia sunt neutralizați), ceea ce afectează mucoasa stomacului. Ca urmare, celulele gastrice prezintă un risc mai mare de a fi deteriorate de fluidele digestive puternice (ceea ce poate duce la ulcer gastric sau duodenal). Bacteria se atașează de peretele stomacului, zona devenind inflamată.

Experții nu cunosc cum se răspândește infecția cu Helicobacter pylori. Se crede că germenii pot fi transmiși de la o persoană la alta prin intermediul sărutului de exemplu. De asemenea, infecția se poate dezvolta prin contactul cu voma sau cu scaunul persoanei infectate, sau dacă: 

  • sunt consumate alimente care nu au fost curățate sau preparate într-un mod sigur.
  • este consumată apă infectată cu bacterii.
  • se realizează transferul bacteriilor de pe mâinile celor care nu s-au spălat pe mâini după ce au folosit toaleta.
  • prin consum de alimente contaminate (3)

Bolile provocate de infecția cu Helicobacter pylori

Cele mai importante afecțiuni care pot fi provocate de infecția cu Helicobacter pylori sunt următoarele:

Gastrita

Există 2 tipuri de gastrită:

  • gastrita acută: este cauzată de consumul excesiv de alcool, consum de condimente și administrare de medicamente (antibiotice, medicamente antiinflamatoare nesteroidiene).
  • gastrica cronică: mucoasa stomacului este cauzată de infecția cu H.pylori.

Ulcer gastric/ulcer duodenal

Aceste tipuri de ulcer se dezvoltă atunci când stratul protector al mucoasei este slăbit de H. pylori, ceea ce afectează pereții stomacului sau duodenului.

Cancer gastric

Infecția cu H. pylori reprezintă un factor de risc important pentru anumite tipuri de cancer gastric. Cancerul gastric este o boală în care se dezvoltă celule maligne (canceroase) în țesuturile stomacale. Cauzele cancerului gastric sunt considerate fumatul, obiceiurile alimentare nesănătoase și factorii genetici. De asemenea, vindecarea infecției cu H. pylori reduce riscul de a dezvolta boala.

Alte boli cauzate de H. pylori:

  • limfomul gastric de zonă marginală de tip MALT: se manifestă prin arsuri stomacale, scădere în greutate, scaune închide la culoare. Chiar dacă acestea nu sunt simptome clare pentru acest tip de limfom, se recomandă consultul gastroenterologic pentru stabilirea unui diagnostic corect.
  • imunitate trombocitopenică: este o anomalie sanguină care implică scăderea numărului de trombocite, ceea de poate determina manifestări hemoragice (sângerări) la nivelul pielii sau la nivelul tubului digestiv (2). 

Simptomele infecției cu H. pylori

Simptomele helicobacterului sunt:

  • senzația de arsură la nivelul stomacului;
  • durere în partea superioară a abdomenului, mai ales pe nemâncate;
  • greață;
  • lipsa poftei de mâncare;
  • senzația de plenitudine instalată prea devreme;
  • scăderea în greutate neintenționată.

Tratarea infecției cu Helicobacter pylori

Medicul stabilește tratamentul pentru ameliorarea H. pylori în funcție de vârsta pacientului, starea de sănătate a acestuia și severitatea afecțiunii. Unele tratamente împotriva H. pylori pot include:

  • blocanții H2: reduc cantitatea de acid gastric prin blocarea histaminei. 
  • Inhibitorii pompei de protoni: sunt o clasă de medicamente a căror acțiune principală este diminuarea producerii de acid gastric.
  • protecție pentru căptușeala stomacului: există medicamente care protejează mucoasa stomacului și ajută la distrugerea bacteriilor. 

Cum previi infecția cu H. pylori

Nu se cunoaște foarte precis cum se transmit bacteriile de la o persoană la alta, cu toate acestea o bună igienă te ajută să fii în siguranță:

  • spală-te cu apă și săpun pe mâini, mai ales după utilizarea toaletei și înainte de a mânca.
  • asigură-te că toate alimentele consumate au fost curățate și preparate în siguranță.
  • asigură-te că apa potabilă este curată.

Important de reținut

  • H. pylori este o bacterie care afectează stomacul și prima parte a intestinului subțire (duoden).
  • Multe persoane infectate nu prezintă simptome.
  • În unele cazuri, infecția poate provoca răni pe tractul digestiv superior.
  • Uneori, infecția cu H. pylori prezintă risc pentru cancerul gastric.
  • Infecția se poate preveni printr-o bună igienă (3).

Acest articol a fost realizat în baza informațiilor preluate din următoarele surse:

  1. Mayo Clinic, „Helicobacter pylori infection”: https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/h-pylori/symptoms-causes/syc-20356171#:~:text=H.%20pylori%20bacteria%20are%20usually,some%20people%20is%20still%20unknown.
  2. Cleveland Clinic, „H. Pylori Infection”: https://my.clevelandclinic.org/health/diseases/21463-h-pylori-infection
  3. Johns Hopkins Medicine, „Helicobacter Pylori”: https://www.hopkinsmedicine.org/health/conditions-and-diseases/helicobacter-pylori
Facebook Comments
Articolul Anterior

Idei pentru selectarea unui fotograf în Constanța

Următorul Articol

Care sunt avantajele ochelarilor polarizați

Următorul Articol
Care sunt avantajele ochelarilor polarizați

Care sunt avantajele ochelarilor polarizați

ŞTIRI RECOMANDATE

Atlantis Gold vă invită la Târgul de Nunți Ghid Mariaj 2022

Atlantis Gold vă invită la Târgul de Nunți Ghid Mariaj 2022

3 ani ago
ATV-QUADS vânzări şi service ATV-uri import Germania

ATV-QUADS vânzări şi service ATV-uri import Germania

6 ani ago
Confort şi siguranţă sporită cu porţile automatizate

Confort şi siguranţă sporită cu porţile automatizate

2 ani ago
benzi cauciuc transport

Ozanalatex – Furnizor cu experiență de benzi transportoare și covoare cauciuc

6 ani ago

NAVIGHEAZĂ DUPĂ CATEGORII

  • Afaceri
  • Auto
  • Casă şi Grădină
  • Construcții
  • Economic
  • Evenimente
  • Imobiliare
  • Locale
  • Modă
  • Recomandări
  • Sănătate
  • Sport
  • Ştiri
  • Timp liber
  • Transporturi
  • Turism

ULTIMELE ARTICOLE

Leziunile traumatice cerebrale pot avea un impact semnificativ asupra funcțiilor fizice, cognitive și emoționale ale unei persoane. Recuperarea după un astfel de traumatism poate fi o provocare complexă, însă tehnicile de reabilitare neurologică moderne oferă pacienților șanse semnificative de recuperare. Aceste tehnici sunt esențiale nu doar pentru a ajuta pacienții să își recapete funcțiile pierdute, dar și pentru a îmbunătăți calitatea vieții acestora pe termen lung. În acest articol, vom explora câteva dintre cele mai eficiente tehnici de reabilitare neurologică utilizate pentru pacienții cu leziuni traumatice cerebrale. 1. Kinetoterapia Kinetoterapia, adesea numită și terapia prin mișcare, este o componentă vitală a procesului de reabilitare a pacienților care au suferit leziuni traumatice cerebrale. Aceasta metoda terapeutică integrează o gamă largă de exerciții fizice și tehnici de mișcare, concepute special pentru a ajuta pacienții să își recâștige mobilitatea, să îmbunătățească coordonarea și să restabilească funcțiile motorii afectate.[1][2] Exercițiile de kinetoterapie sunt adaptate în funcție de stadiul de recuperare al pacientului și de severitatea leziunii. Prin antrenamente progresive, pacientul poate regăsi treptat independența, putând să se ocupe din nou de activitățile cotidiene. Kinetoterapeuții pot aplica tehnici speciale pentru a îmbunătăți mobilitatea articulațiilor și a reduce durerea sau disconfortul provocat de spasticitate sau rigiditate musculară.[1][2] 2. Electroterapia Electroterapia implică utilizarea curenților electrici de diferite frecvente și intensități pentru a stimula nervii și mușchii. Aceste curente pot fi aplicate prin electrozi plasați pe piele, iar obiectivul principal al electroterapiei este de a provoca răspunsuri fiziologice în organism, cum ar fi contracțiile musculare sau stimularea nervilor pentru a transmite semnale către creier.[1][2][3] Există numeroase tipuri de electroterapie care pot fi utilizate în tratamentele de reabilitare, fiecare având indicații specifice. Printre cele mai comune tehnici de electroterapie folosite în reabilitarea pacienților cu leziuni cerebrale se numără stimularea electrică funcțională. Aceasta metodă presupune aplicarea unor curenți electrici pe mușchi pentru a stimula mișcarea și pentru a ajuta pacienții să își restabilească funcțiile motorii.[1][2][3] 3. Injectarea de toxină botulinică Toxina botulinică este o proteină neurotoxică produsă de bacteria Clostridium botulinum. Când este injectată într-o cantitate mică și controlată, toxina botulinică blochează temporar semnalele nervoase către mușchi, inducând astfel o relaxare musculară. Toxina botulinică în neurologie este folosită adesea pentru tratamentul spasticității și pentru a preveni contracturile musculare.[4] Spasticitatea, caracterizată prin rigiditate musculară și contracții involuntare, poate limita mișcările și cauza dureri. Această condiție apare atunci când anumite zone ale creierului sau măduvei spinării sunt afectate și semnalele nervoase care controlează mușchii nu mai sunt transmise corect. Injectarea de toxină botulinică ajută la controlul acestei spasticități, permițând mușchilor să se relaxeze și să funcționeze mai normal.[4] 4. Terapia ocupațională Terapia ocupațională joacă un rol vital în recuperarea persoanelor care au suferit leziuni traumatice cerebrale. Leziunile traumatice cerebrale pot afecta multiple funcții ale corpului, inclusiv mobilitatea, percepția senzorială, memoria, abilitatea de a vorbi și de a interacționa cu alții. Terapia ocupațională ajută pacienții să își restabilească sau să îmbunătățească aceste funcții, permițându-le să își redobândească independența și să participe activ la viața de zi cu zi.[5] Terapeuții ocupaționali evaluează abilitățile fizice, cognitive și emoționale ale pacientului și creează planuri de tratament personalizate care să abordeze nevoile acestuia. De asemenea, terapia ocupațională poate implica utilizarea de dispozitive adaptative sau tehnici pentru a face aceste activități mai accesibile pacienților cu funcții afectate.[5] Recuperarea după o leziune traumatică cerebrală poate fi un drum lung și dificil, dar tehnicile de reabilitare neurologică moderne oferă pacienților oportunități reale de a-și recăpăta funcțiile pierdute și de a îmbunătăți calitatea vieții. Fiecare caz este însă unic și necesită un plan de reabilitare personalizat. Surse: Lippert, Julian, and Adrian G. Guggisberg. „Diagnostic and Therapeutic Approaches in Neurorehabilitation after Traumatic Brain Injury and Disorders of Consciousness”, Clinical and Translational Neuroscience, vol. 7, no. 3, 9 Aug. 2023, p. 21, www.mdpi.com/2514-183X/7/3/21, https://doi.org/10.3390/ctn7030021. Accesat la 3 Mar. 2025. Purvi Kaurani, et al. „Advances in Neurorehabilitation: Strategies and Outcomes for Traumatic Brain Injury Recovery”, Cureus, vol. 16, no. 6, 12 June 2024, p. e62242, pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC11244718/, https://doi.org/10.7759/cureus.62242. Accesat la 3 Mar. 2025. Milosevic, Matija, et al. „Cortical Re-Organization after Traumatic Brain Injury Elicited Using Functional Electrical Stimulation Therapy: A Case Report”, Frontiers in Neuroscience, vol. 15, 19 Aug. 2021, p. 693861, www.frontiersin.org/journals/neuroscience/articles/10.3389/fnins.2021.693861/full, https://doi.org/10.3389/fnins.2021.693861. Accesat la 3 Mar. 2025. Intiso, Domenico. „Therapeutic Use of Botulinum Toxin in Neurorehabilitation”, Journal of Toxicology, vol. 2012, 2012, pp. 1–12, pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC3172973/, https://doi.org/10.1155/2012/802893. Accesat la 3 Mar. 2025. Wheeler, Steven, et al. „Occupational Therapy Interventions for Adults with Traumatic Brain Injury”, American Journal of Occupational Therapy, vol. 71, no. 3, 30 Mar. 2017, p. 7103395010p1, https://doi.org/10.5014/ajot.2017.713005. Accesat la 3 Mar. 2025.

Top 4 tehnici de reabilitare neurologică pentru pacienții cu leziuni traumatice cerebrale

15/04/2025
Sticla printată în bucătărie - o inovaţie spectaculoasă

Sticla printată în bucătărie – o inovaţie spectaculoasă

09/04/2025
15 curiozități interesante despre orașul Iași

15 curiozități interesante despre orașul Iași

03/04/2025
Furnizor serios de panouri fotovoltaice în Iaşi prin programul Casa Verde

Furnizor serios de panouri fotovoltaice în Iaşi prin programul Casa Verde

31/03/2025
5 motive pentru care ai nevoie de un clește pentru dezizolat în trusa ta

5 motive pentru care ai nevoie de un clește pentru dezizolat în trusa ta

12/02/2025

CELE MAI CITITE

  • Baloane cu heliu

    Cea mai buna varianta de a-ti umfla baloanele

    0 distribuiri
    Distribuie 0 Tweet 0
  • Pepiniera Green Time furnizează o gamă variată de arbuști, conifere, plante decorative și pomi fructiferi

    2 distribuiri
    Distribuie 2 Tweet 0
  • Construcţii case ecologice pe structură din lemn la cheie

    21 distribuiri
    Distribuie 21 Tweet 0
  • Ofertă specială de preț Lichidare de STOC brichete rumeguș

    0 distribuiri
    Distribuie 0 Tweet 0
  • Prof. Univ. Dr. Norina Forna invită studenții la dezbatere pe tema Rezidențiatului

    0 distribuiri
    Distribuie 0 Tweet 0

Urmăreşte-ne

Categorii

  • Afaceri
  • Auto
  • Casă şi Grădină
  • Construcții
  • Economic
  • Evenimente
  • Imobiliare
  • Locale
  • Modă
  • Recomandări
  • Sănătate
  • Sport
  • Ştiri
  • Timp liber
  • Transporturi
  • Turism

Ultimele ştiri

Leziunile traumatice cerebrale pot avea un impact semnificativ asupra funcțiilor fizice, cognitive și emoționale ale unei persoane. Recuperarea după un astfel de traumatism poate fi o provocare complexă, însă tehnicile de reabilitare neurologică moderne oferă pacienților șanse semnificative de recuperare. Aceste tehnici sunt esențiale nu doar pentru a ajuta pacienții să își recapete funcțiile pierdute, dar și pentru a îmbunătăți calitatea vieții acestora pe termen lung. În acest articol, vom explora câteva dintre cele mai eficiente tehnici de reabilitare neurologică utilizate pentru pacienții cu leziuni traumatice cerebrale. 1. Kinetoterapia Kinetoterapia, adesea numită și terapia prin mișcare, este o componentă vitală a procesului de reabilitare a pacienților care au suferit leziuni traumatice cerebrale. Aceasta metoda terapeutică integrează o gamă largă de exerciții fizice și tehnici de mișcare, concepute special pentru a ajuta pacienții să își recâștige mobilitatea, să îmbunătățească coordonarea și să restabilească funcțiile motorii afectate.[1][2] Exercițiile de kinetoterapie sunt adaptate în funcție de stadiul de recuperare al pacientului și de severitatea leziunii. Prin antrenamente progresive, pacientul poate regăsi treptat independența, putând să se ocupe din nou de activitățile cotidiene. Kinetoterapeuții pot aplica tehnici speciale pentru a îmbunătăți mobilitatea articulațiilor și a reduce durerea sau disconfortul provocat de spasticitate sau rigiditate musculară.[1][2] 2. Electroterapia Electroterapia implică utilizarea curenților electrici de diferite frecvente și intensități pentru a stimula nervii și mușchii. Aceste curente pot fi aplicate prin electrozi plasați pe piele, iar obiectivul principal al electroterapiei este de a provoca răspunsuri fiziologice în organism, cum ar fi contracțiile musculare sau stimularea nervilor pentru a transmite semnale către creier.[1][2][3] Există numeroase tipuri de electroterapie care pot fi utilizate în tratamentele de reabilitare, fiecare având indicații specifice. Printre cele mai comune tehnici de electroterapie folosite în reabilitarea pacienților cu leziuni cerebrale se numără stimularea electrică funcțională. Aceasta metodă presupune aplicarea unor curenți electrici pe mușchi pentru a stimula mișcarea și pentru a ajuta pacienții să își restabilească funcțiile motorii.[1][2][3] 3. Injectarea de toxină botulinică Toxina botulinică este o proteină neurotoxică produsă de bacteria Clostridium botulinum. Când este injectată într-o cantitate mică și controlată, toxina botulinică blochează temporar semnalele nervoase către mușchi, inducând astfel o relaxare musculară. Toxina botulinică în neurologie este folosită adesea pentru tratamentul spasticității și pentru a preveni contracturile musculare.[4] Spasticitatea, caracterizată prin rigiditate musculară și contracții involuntare, poate limita mișcările și cauza dureri. Această condiție apare atunci când anumite zone ale creierului sau măduvei spinării sunt afectate și semnalele nervoase care controlează mușchii nu mai sunt transmise corect. Injectarea de toxină botulinică ajută la controlul acestei spasticități, permițând mușchilor să se relaxeze și să funcționeze mai normal.[4] 4. Terapia ocupațională Terapia ocupațională joacă un rol vital în recuperarea persoanelor care au suferit leziuni traumatice cerebrale. Leziunile traumatice cerebrale pot afecta multiple funcții ale corpului, inclusiv mobilitatea, percepția senzorială, memoria, abilitatea de a vorbi și de a interacționa cu alții. Terapia ocupațională ajută pacienții să își restabilească sau să îmbunătățească aceste funcții, permițându-le să își redobândească independența și să participe activ la viața de zi cu zi.[5] Terapeuții ocupaționali evaluează abilitățile fizice, cognitive și emoționale ale pacientului și creează planuri de tratament personalizate care să abordeze nevoile acestuia. De asemenea, terapia ocupațională poate implica utilizarea de dispozitive adaptative sau tehnici pentru a face aceste activități mai accesibile pacienților cu funcții afectate.[5] Recuperarea după o leziune traumatică cerebrală poate fi un drum lung și dificil, dar tehnicile de reabilitare neurologică moderne oferă pacienților oportunități reale de a-și recăpăta funcțiile pierdute și de a îmbunătăți calitatea vieții. Fiecare caz este însă unic și necesită un plan de reabilitare personalizat. Surse: Lippert, Julian, and Adrian G. Guggisberg. „Diagnostic and Therapeutic Approaches in Neurorehabilitation after Traumatic Brain Injury and Disorders of Consciousness”, Clinical and Translational Neuroscience, vol. 7, no. 3, 9 Aug. 2023, p. 21, www.mdpi.com/2514-183X/7/3/21, https://doi.org/10.3390/ctn7030021. Accesat la 3 Mar. 2025. Purvi Kaurani, et al. „Advances in Neurorehabilitation: Strategies and Outcomes for Traumatic Brain Injury Recovery”, Cureus, vol. 16, no. 6, 12 June 2024, p. e62242, pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC11244718/, https://doi.org/10.7759/cureus.62242. Accesat la 3 Mar. 2025. Milosevic, Matija, et al. „Cortical Re-Organization after Traumatic Brain Injury Elicited Using Functional Electrical Stimulation Therapy: A Case Report”, Frontiers in Neuroscience, vol. 15, 19 Aug. 2021, p. 693861, www.frontiersin.org/journals/neuroscience/articles/10.3389/fnins.2021.693861/full, https://doi.org/10.3389/fnins.2021.693861. Accesat la 3 Mar. 2025. Intiso, Domenico. „Therapeutic Use of Botulinum Toxin in Neurorehabilitation”, Journal of Toxicology, vol. 2012, 2012, pp. 1–12, pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC3172973/, https://doi.org/10.1155/2012/802893. Accesat la 3 Mar. 2025. Wheeler, Steven, et al. „Occupational Therapy Interventions for Adults with Traumatic Brain Injury”, American Journal of Occupational Therapy, vol. 71, no. 3, 30 Mar. 2017, p. 7103395010p1, https://doi.org/10.5014/ajot.2017.713005. Accesat la 3 Mar. 2025.

Top 4 tehnici de reabilitare neurologică pentru pacienții cu leziuni traumatice cerebrale

15/04/2025
Sticla printată în bucătărie - o inovaţie spectaculoasă

Sticla printată în bucătărie – o inovaţie spectaculoasă

09/04/2025
  • Politica de confidenţialitate
  • Politica Cookie
  • contact@e-iasi.ro

© 2018 e-Iaşi.ro - Portal de ştiri şi afaceri din Iaşi

Welcome Back!

Login to your account below

Forgotten Password?

Retrieve your password

Please enter your username or email address to reset your password.

Log In
No Result
View All Result
  • Home
  • Ştiri
  • Afaceri
  • Evenimente
  • Sport
  • Recomandări
  • Locale

© 2018 e-Iaşi.ro - Portal de ştiri şi afaceri din Iaşi