Folosirea unei plase anti-insecte este una dintre cele mai comune strategii pe care oamenii le utilizează pentru a ține departe acești vizitatori nedoriți.
Plasele anti insecte sunt elemente importante pentru menținerea unui grad ridicat de confort al locuinței prin asigurarea unui nivel optim de protecție împotriva țânțarilor, a muștelor și a altor insecte, mai ales în sezonul de vară. Ele pot fi montate pe ferestre și uși, chiar dacă au o deschidere mare. Sunt ușor de utilizat, având o calitate superioară datorită stabilității profilurilor de aluminiu și designului modern.
![Leziunile traumatice cerebrale pot avea un impact semnificativ asupra funcțiilor fizice, cognitive și emoționale ale unei persoane. Recuperarea după un astfel de traumatism poate fi o provocare complexă, însă tehnicile de reabilitare neurologică moderne oferă pacienților șanse semnificative de recuperare. Aceste tehnici sunt esențiale nu doar pentru a ajuta pacienții să își recapete funcțiile pierdute, dar și pentru a îmbunătăți calitatea vieții acestora pe termen lung. În acest articol, vom explora câteva dintre cele mai eficiente tehnici de reabilitare neurologică utilizate pentru pacienții cu leziuni traumatice cerebrale. 1. Kinetoterapia Kinetoterapia, adesea numită și terapia prin mișcare, este o componentă vitală a procesului de reabilitare a pacienților care au suferit leziuni traumatice cerebrale. Aceasta metoda terapeutică integrează o gamă largă de exerciții fizice și tehnici de mișcare, concepute special pentru a ajuta pacienții să își recâștige mobilitatea, să îmbunătățească coordonarea și să restabilească funcțiile motorii afectate.[1][2] Exercițiile de kinetoterapie sunt adaptate în funcție de stadiul de recuperare al pacientului și de severitatea leziunii. Prin antrenamente progresive, pacientul poate regăsi treptat independența, putând să se ocupe din nou de activitățile cotidiene. Kinetoterapeuții pot aplica tehnici speciale pentru a îmbunătăți mobilitatea articulațiilor și a reduce durerea sau disconfortul provocat de spasticitate sau rigiditate musculară.[1][2] 2. Electroterapia Electroterapia implică utilizarea curenților electrici de diferite frecvente și intensități pentru a stimula nervii și mușchii. Aceste curente pot fi aplicate prin electrozi plasați pe piele, iar obiectivul principal al electroterapiei este de a provoca răspunsuri fiziologice în organism, cum ar fi contracțiile musculare sau stimularea nervilor pentru a transmite semnale către creier.[1][2][3] Există numeroase tipuri de electroterapie care pot fi utilizate în tratamentele de reabilitare, fiecare având indicații specifice. Printre cele mai comune tehnici de electroterapie folosite în reabilitarea pacienților cu leziuni cerebrale se numără stimularea electrică funcțională. Aceasta metodă presupune aplicarea unor curenți electrici pe mușchi pentru a stimula mișcarea și pentru a ajuta pacienții să își restabilească funcțiile motorii.[1][2][3] 3. Injectarea de toxină botulinică Toxina botulinică este o proteină neurotoxică produsă de bacteria Clostridium botulinum. Când este injectată într-o cantitate mică și controlată, toxina botulinică blochează temporar semnalele nervoase către mușchi, inducând astfel o relaxare musculară. Toxina botulinică în neurologie este folosită adesea pentru tratamentul spasticității și pentru a preveni contracturile musculare.[4] Spasticitatea, caracterizată prin rigiditate musculară și contracții involuntare, poate limita mișcările și cauza dureri. Această condiție apare atunci când anumite zone ale creierului sau măduvei spinării sunt afectate și semnalele nervoase care controlează mușchii nu mai sunt transmise corect. Injectarea de toxină botulinică ajută la controlul acestei spasticități, permițând mușchilor să se relaxeze și să funcționeze mai normal.[4] 4. Terapia ocupațională Terapia ocupațională joacă un rol vital în recuperarea persoanelor care au suferit leziuni traumatice cerebrale. Leziunile traumatice cerebrale pot afecta multiple funcții ale corpului, inclusiv mobilitatea, percepția senzorială, memoria, abilitatea de a vorbi și de a interacționa cu alții. Terapia ocupațională ajută pacienții să își restabilească sau să îmbunătățească aceste funcții, permițându-le să își redobândească independența și să participe activ la viața de zi cu zi.[5] Terapeuții ocupaționali evaluează abilitățile fizice, cognitive și emoționale ale pacientului și creează planuri de tratament personalizate care să abordeze nevoile acestuia. De asemenea, terapia ocupațională poate implica utilizarea de dispozitive adaptative sau tehnici pentru a face aceste activități mai accesibile pacienților cu funcții afectate.[5] Recuperarea după o leziune traumatică cerebrală poate fi un drum lung și dificil, dar tehnicile de reabilitare neurologică moderne oferă pacienților oportunități reale de a-și recăpăta funcțiile pierdute și de a îmbunătăți calitatea vieții. Fiecare caz este însă unic și necesită un plan de reabilitare personalizat. Surse: Lippert, Julian, and Adrian G. Guggisberg. „Diagnostic and Therapeutic Approaches in Neurorehabilitation after Traumatic Brain Injury and Disorders of Consciousness”, Clinical and Translational Neuroscience, vol. 7, no. 3, 9 Aug. 2023, p. 21, www.mdpi.com/2514-183X/7/3/21, https://doi.org/10.3390/ctn7030021. Accesat la 3 Mar. 2025. Purvi Kaurani, et al. „Advances in Neurorehabilitation: Strategies and Outcomes for Traumatic Brain Injury Recovery”, Cureus, vol. 16, no. 6, 12 June 2024, p. e62242, pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC11244718/, https://doi.org/10.7759/cureus.62242. Accesat la 3 Mar. 2025. Milosevic, Matija, et al. „Cortical Re-Organization after Traumatic Brain Injury Elicited Using Functional Electrical Stimulation Therapy: A Case Report”, Frontiers in Neuroscience, vol. 15, 19 Aug. 2021, p. 693861, www.frontiersin.org/journals/neuroscience/articles/10.3389/fnins.2021.693861/full, https://doi.org/10.3389/fnins.2021.693861. Accesat la 3 Mar. 2025. Intiso, Domenico. „Therapeutic Use of Botulinum Toxin in Neurorehabilitation”, Journal of Toxicology, vol. 2012, 2012, pp. 1–12, pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC3172973/, https://doi.org/10.1155/2012/802893. Accesat la 3 Mar. 2025. Wheeler, Steven, et al. „Occupational Therapy Interventions for Adults with Traumatic Brain Injury”, American Journal of Occupational Therapy, vol. 71, no. 3, 30 Mar. 2017, p. 7103395010p1, https://doi.org/10.5014/ajot.2017.713005. Accesat la 3 Mar. 2025.](https://www.e-iasi.ro/wp-content/uploads/2025/04/Top-4-tehnici-de-reabilitare-neurologica-pentru-pacientii-cu-leziuni-traumatice-cerebrale-120x86.jpeg)
La INA Ferestre din Suceava găsești mai multe tipuri de plase anti insecte precum plase fixe, plase pe balamale și plase tip rulou la prețuri convenabile.
Produsele comercializate de INA Ferestre sunt caracterizate de o rezistență deosebită în timp, dată de totalitatea elementelor tehnice și funcționale, precum și a materialelor care intră în componența acestora.
Majoritatea plaselor anti insecte sunt dotate cu dispozitive speciale care fac ca închiderea și deschiderea lor să se realizeze foarte ușor.
Plasele fixe pot fi montate pe orice tip de tâmplărie, fiind fixate pe un cadru metalic cu ajutorul unor cleme confecționate din PVC. Fiind fixe, nu se pot deschide. Ele sunt recomandate apartamentelor aflate la etaje mari sau clădirilor aflate în zone în care predomină vânturile puternice. Acest tip de plasă este cel mai ieftin, putând fi demontată foarte ușor și remontată în sezonul cald de vară.
Plasele pe balamale comercializate de INA Ferestre conțin un cadru din aluminiu extrudat, vopsit în câmp electrostatic, alb sau maro. Sunt disponibile și profile de plase caserate în nuanțe de stejar auriu, mahon sau stejar închis pentru cei care dispun de tâmplărie color.
Plasele tip rulou sunt confecționate cu casetă și ghidaje de aluminiu cu sită din fibră de carbon translucentă, neinflamabilă, rezistentă la intemperii și la acțiunea razelor solare. Culorile standard ale profilelor de ghidare și ale casetei sunt alb și maro, iar culoarea sitei este gri.
Ridicarea și coborârea acestor plase se realizează foarte ușor, datorită acționării cu arcuri și prin tragerea șnurului de acționare. În timpul sezonului rece, când nu este necesară utilizarea sa, plasa poate fi păstrată sau ridicată în casetă. Astfel nu este nevoie să fie îndepărtată de la fereastră iar estetica tâmplăriei nu are de suferit.
